Pastel de lacrimi si bucati de vata

   Fereastra e larg deschis precum chenarul unui bloc de desen trimendsional. Pentru o clipa ochii si pe rand toate simturile iti sunt acaparate  de catre pastelul sters de afara. Brusc culorile se evapora, acum numai albul si griul se intind in imense oceane.....ceata estompeaza contururile din jur.....Te apuca melancolia si nu sti de ce. E iarna desi ieri nu prea parea. Anotimpul friguros,glacial si searbad parca fugise,se exilase in neant....dar a revenit. Ramai impietrit cu un zambet pietrificat. Lucirea din ochi ti se stinge. Simti ca te scalzi intrun val de caldura si brusc esti prins intrun ghetar.Creatorul suprem pare suparat,nemultumit.....Rupe foaia vazduhului...risipeste acuarelele...apa picura peste tot.....bucatele de vata celesta.....apa ingehtata sau ...nu se stie....cad lent sau vijlelios. Ninge...si totusi totusi iti dai seama ca intradevar e iarna,Te afunzi in butoiul cu melancoie tragi aer adanc in piept si speri....